<\/p>\n

<\/p>\n

Perimetrul Mun\u0163ilor Poiana Rusca \u00ee\u015fi dezv\u0103luie cu d\u0103rnicie bogatele urme ale istoriei acestor locuri. Muntele a constituit str\u0103vechea vatr\u0103 a existen\u0163ei \u015fi permanen\u0163ei oamenilor, \u00een v\u0103ile \u015fi pe culmile sale, de care se leag\u0103 cele mai pre\u0163ioase tradi\u0163ii.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Condi\u0163iile geografice destul de favorabile, densa re\u0163ea hidrografic\u0103, particularit\u0103\u0163ile solului \u015fi ale subsolului, clima, au favorizat \u00een aceast\u0103 zon\u0103 o intens\u0103 \u015fi statornic\u0103 via\u0163\u0103 organizat\u0103 \u00een a\u015fez\u0103ri stabile.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Datorit\u0103 bog\u0103\u0163iilor sale, Masivul Poiana Rusca a avut \u00eentotdeauna un rol important \u00een dezvoltarea economic\u0103 \u015fi social\u0103 a teritoriului. Resursele naturale \u2013 minereu de fier, metale neferoase \u015fi rare \u2013 au favorizat aceast\u0103 dezvoltare din cele mai vechi timpuri.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cenceputurile activit\u0103\u0163ii metalurgice \u00een zon\u0103 dateaz\u0103 din jurul anului 1750, c\u00e2nd pe Valea Rusc\u0103i au ap\u0103rut primele ateliere de prelucrare a fierului, care \u00eens\u0103 au avut o existen\u0163\u0103 efemer\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen \u201eUrbariul\u201d din 1681-1682, se spunea c\u0103 \u0162inutul P\u0103durenilor (Cerna, Gov\u0103jdia, Zla\u015fti, Rusca) avea \u00een func\u0163iune 20 de ateliere de fier\u0103rie dotate cu cuptoare de redus fierul, de carburare a fontei \u015fi forje de prelucrare. \u00cencepeau atunci s\u0103 apar\u0103 \u015fi furnale, la Luncani (jude\u0163ul Timi\u015f), \u00een apropierea Ruschi\u0163ei \u015fi Varni\u0163a \u2013 Rusca Montan\u0103 (1718-1720). Informa\u0163iile despre tehnologiile de ob\u0163inere a fierului deveneau tot mai concrete. Au \u00eenceput de acum marile transform\u0103ri industriale. Era nevoie de tot mai mult fier. S-au m\u0103rit num\u0103rul \u015fi dimensiunile exploat\u0103rilor de minereu. Acestea erau \u00een majoritate \u00een zonele \u00een care dacii au fost precursori.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen anul 1717, regiunea montan\u0103 era cuprins\u0103 \u00eentr-un \u201eDistrict miner\u201d (Bergdistrikt) \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een Sectoare minere (Bergreviere).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

O zon\u0103 cu tradi\u0163ii din aceast\u0103 perioad\u0103, dar care s-a dezvoltat relativ izolat, a fost Rusca Montan\u0103 \u015fi Ruschi\u0163a. \u00cen aceast\u0103 zon\u0103 este centrul depozitelor de fier ale Masivului Poiana Rusca. Pe fondul unor ateliere mai vechi de prelucrare, \u00een 1824, la Rusca Montan\u0103, \u015fi \u00een 1828 la Ruschi\u0163a, a \u00eenceput prelucrarea fierului, la un nivel totu\u015fi preindustrial. Inginerul Karoly Maderspach a fondat \u00eempreun\u0103 cu fra\u0163ii Hofmann marele centru de prelucrare a minereurilor din zon\u0103. Primele cuptoare au ap\u0103rut \u00een satul vechi Ruskberg, al\u0103turi de furnalul existent \u00een punctul Varni\u0163a, la c\u00e2\u0163iva kilometri de localitatea actual\u0103, sau la aproximativ 12 km de Ruschi\u0163a.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen acea perioad\u0103, multe dintre disputele politice ale Imperiului Austro-Ungar au generat mari strategii sociale \u015fi tehnice. Cu toate acestea, aici au avut loc multe premiere tehnice. A fost construit primul pod metalic arcuit peste r\u00e2ul Timi\u015f, la Caransebe\u015f, \u00een anul 1839, \u015fi urm\u0103torul la Mehadia, spre Herculane. Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 au fost turnate primele conducte din font\u0103 pentru canalizarea Bucure\u015ftiului. Sigla Furnalelor din Rusca Montan\u0103 se poate vedea \u015fi ast\u0103zi pe gardul de fier forjat de la Biserica \u201eSf. Dumitru\u201d din Bucure\u015fti.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Multe tunuri, obuze \u015fi gloan\u0163e s-au produs aici, pentru revolu\u0163ionarii unguri, \u00een anul 1848. \u00cen acela\u015fi an, Atelierele au fost distruse par\u0163ial de trupele austriece. Atunci s-au distrus multe vestigii, unele neav\u00e2nd chiar nicio leg\u0103tur\u0103 cu revolu\u0163ia.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Singurul cuptor care se mai p\u0103streaz\u0103 se afl\u0103 \u00een zona Varni\u0163a. A fost construit cu zid\u0103rie ner\u0103cit\u0103 \u015fi are urm\u0103toarele dimensiuni: baza are opt laturi de 4 m lungime; are trei g\u0103uri de evacuare cu o l\u0103\u0163ime de 1,38 m la exterior; grosimea zidului la baz\u0103, p\u00e2n\u0103 la \u00een\u0103l\u0163imea de aproximativ 3 m, sec\u0163iunea este mai mare; spre v\u00e2rf, p\u00e2n\u0103 la \u00een\u0103l\u0163imea de 13 m este mai \u00eengust; se poate deduce c\u0103 ar fi avut o capacitate de peste 1.600 de metri cubi.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Tot \u00een zona Varni\u0163a, la aproximativ 212 m de cuptorul amintit, peste p\u00e2r\u00e2ul Lozna, se afl\u0103 vechea vatr\u0103 a satului Ruskberg\/Rusca Montan\u0103. Acolo mai sunt \u00eenc\u0103 dou\u0103 cuptoare, dar starea lor este degradat\u0103. \u00cen\u0103l\u0163imea cuptoarelor a fost de aproximativ 11 m. Toate cuptoarele sunt situate l\u00e2ng\u0103 deal, \u00eentr-o zon\u0103 excavat\u0103. \u00cen apropiere se afl\u0103 \u015fi un cimitir, care atest\u0103 vatra satului de alt\u0103dat\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pentru material refractar, a fost folosit lutul uscat \u00een curent de aer, adus de la Doclin. Pentru insuflarea aerului s-au folosit suflante ac\u0163ionate de un motor cu aburi \u015fi roat\u0103 hidraulic\u0103. Cazanul pentru abur a fost alimentat cu c\u0103rbune mineral adus din Valea Lozni\u015foara (Rusca Montan\u0103).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Despre furnalul de la Rusca Montan\u0103 se \u015ftie foarte pu\u0163in. De multe ori, \u00een literatura de specialitate este confundat cu cel de la Varni\u0163a. A fost construit \u00een 1866, pe baza proiectului lui Anton Kerpely (numele acestuia apare la multe mine din Transilvania). Furnalul a avut o existen\u0163\u0103 efemer\u0103. Locul s\u0103u a fost luat de o forj\u0103, iar mai t\u00e2rziu de Fabrica de Lan\u0163uri (\u00een apropierea Casei Na\u0163ionale \u201e\u015etefan Velovan).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Minunatele a\u015fez\u0103ri din Masivul Poaia Rusca, \u00eembin\u00e2nd superb elementele de esen\u0163\u0103 tare ale naturii \u2013 marmur\u0103, fier \u015fi lemn \u2013, reprezint\u0103 una dintre zonele poate cele mai frumoase din Banat, \u015fi nu numai.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Accesul spre interiorul pitoresc al Masivului Poiana Rusca ni-l \u00eenlesne\u015fte \u00een primul r\u00e2nd DN 68 Caransebe\u015f \u2013 Ha\u0163eg, pe Valea Bistrei, din satul Voislova, prin Rusca Montan\u0103 (circa 22 km pe \u015fosea modernizat\u0103).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Str\u0103b\u0103t\u00e2nd acest traseu, vom admira mai \u00eent\u00e2i Monumentul Turismului, unic \u00een Europa, dat\u00e2nd din 1883 \u015fi ref\u0103cut \u00een 1936. \u00cen comuna Rusca Montan\u0103 s-a n\u0103scut \u015fi a copil\u0103rit marele pedagog \u015fi filosof \u015etefan Velovan (1852-1932). Vom vizita apoi Biserica Romano-Catolic\u0103 \u201eSf. Bernard\u201d (1855-1863), ridicat\u0103 de c\u0103tre \u201eEisen und Gruben\u201d A.G. Bra\u015fov, \u00een stil gotic, Casa Na\u0163ional\u0103 \u201e\u015etefan Velovan\u201d, prima \u015fi cea mai veche de pe Valea Bistrei. De asemenea, putem vizita casa lui Karoly Maderspach, cel care a pus bazele industriei miniere \u015fi metalurgice \u00een zon\u0103, precum \u015fi urmele fostelor fabrici de cuie, lan\u0163uri, unelte agricole \u015fi armament.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Vom admira apoi minunatele cascade ale V\u0103ilor Lozna \u015fi Ple\u015fului, \u015fi acel furnal despre care aminteam mai sus, care ar putea constitui un adev\u0103rat muzeu \u00een aer liber al industriei siderurgice rom\u00e2ne\u015fti, dup\u0103 care V\u00e2rful Pade\u015f ne va primi ospitalier.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen viitor, comuna care poart\u0103 numele Masivului \u00ee\u015fi poate valorifica \u00een mod avantajos darurile \u015fi resursele naturale \u2013 a\u015fezarea pitoreasc\u0103, importantele tradi\u0163ii istorice, atrac\u0163iile turistice, bogata mo\u015ftenire de istorie a industriei \u015fi experien\u0163a acumulat\u0103 \u00een decursul celor peste 250 de ani de existen\u0163\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Doinel Puiu M\u0102RGINEANU<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Perimetrul Mun\u0163ilor Poiana Rusca \u00ee\u015fi dezv\u0103luie cu d\u0103rnicie bogatele urme ale istoriei acestor locuri. Muntele a constituit str\u0103vechea vatr\u0103 a existen\u0163ei \u015fi permanen\u0163ei oamenilor, \u00een v\u0103ile \u015fi pe culmile sale, de care se leag\u0103 cele mai pre\u0163ioase tradi\u0163ii. Condi\u0163iile geografice destul de favorabile, densa re\u0163ea hidrografic\u0103, particularit\u0103\u0163ile solului \u015fi ale subsolului, clima, au favorizat […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"aioseo_notices":[],"amp_enabled":false,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/primariaruscamontana.ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2"}],"collection":[{"href":"https:\/\/primariaruscamontana.ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/primariaruscamontana.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/primariaruscamontana.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/primariaruscamontana.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/primariaruscamontana.ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":428,"href":"https:\/\/primariaruscamontana.ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2\/revisions\/428"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/primariaruscamontana.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}